Andreea Crepcia


 
AcasaCalendarFAQCautareInregistrareMembriGrupuriConectaresite oficial Andreea Crepcia

Distribuiți | 
 

 O poveste...

In jos 
AutorMesaj
just_me



Numarul mesajelor : 2
Data de inscriere : 03/10/2008

MesajSubiect: O poveste...   Vin Oct 03, 2008 7:01 pm

“Muzica oglindeste toate misterioasele ondulatii ale sufletului,fara putinta de prefacatorie” a spus George Enescu.
Ma intreb,oare el,la cine s-a gandit cand a spus asta?
S-a gandit oare,la acea persoana,care a deschis portile cerului,cu glasul sau? Care a facut sa rasara soarele dupa ploaie ? Care a facut lumina din intuneric sau care in loc sa urasca, a iubit ?Nu…A fost doar o persoana,care,a facut ce-i place… a cantat…A cantat din tot sufletul, si cu toata sinceritatea.Si in acea clipa, nu a mai contat nimic. Caci asta a ajuns in sufletele oamenilor…In sufletul meu.
Dar oare,timpul,poate strica totul ?Se spune ce el e ucigasul perfect,caci cu fiecare gura de aer trasa in piept,ne omoara cate putin.Dar are puterea de a schimba pe cineva,sincer,sensibil,cu sufletul curat ? Inca nu stiu acest lucru...dar stiu o poveste...O poveste despre doi....copii.Doi copii,aflati in cursa vietii.Doi copii,ce singurul lucru care il aveau in comun era muzica.Dar doi copii diferiti din celelalte puncte de vedere...
Caci,asa cum am spus mai sus,muzica le trada sufletul,vrand sau nu. Se vedea ca unul din ei,era mai frumos,mai profund,iar celalalt,mai increzut,mai prefacut.
Iar muzica...Era normal,ca cel bun,sa cante mai frumos,mai pur...Si asa s-a si intamplat...De fiecare data cand o facea,ne umplea sufletele de bucurie si caldura.
Iar celalalt...Celalalt,canta...canta,dar nu la fel.Canta,notele produse de sufletul sau,care insa,nu erau la fel de sincere si frumoase.Si asa s-a creat, aceasta diferenta mare,dintre cei doi.
Insa povestea se termina rau.Copilul cu inima curata,e dat la o parte,pt a face loc celuilalt.Motivele sunt..varii.Toti stiau ca nu e corect,dar nimeni nu a facut nimic.
Invingatorul s-a bucurat ca un copil...In momentele acelea a fost sincer,a fost bucuros.
Dar celalalt? Copilul acela minunat,care si-a lasat amprenta in sufletele oamenilor pentru totdeauna? S-a resemnat. A ramas cuminte,fara a comenta,desi in sufletul lui,stia ca e nedrept ce se intampla si,decat sa faca parte din acest joc murdar,a decis ca a fost mai bine asa.
Dupa un timp,nu foarte lung,soarta i-a suras din nou,dandu-i o sansa, pe care nu a ratat-o, si bine a facut.
Insa, in tot acest timp ce s-a intamplat?
S-a schimbat.
Copilul s-a schimbat...Pentru ca nu era multumit,vroia mai mult.Vroia ce merita si nu primea.De ce? Asta e intrebarea frustranta pe care si-o punea.Si nu gasea raspunsul...
Oamenii care s-au indragostit de vocea si sufletul sau insa, l-au incurajat,i-au spus ca pana la urma cu ajutorul Lui,toate se vor solutiona.
Sa-i fi crezut?
Atunci de unde indoiala? de unde nepasarea? de unde indiferenta ?De ce nu mai era acel copil pe care-l stiau toti ?
Din frica ? Din superioritate? Din aroganta?
Nu,asta e imposibil,caci sufletul lui nu are pic din toate acestea.
De aceea,ceva e neclar.Ce s-a schimbat in mintea lui ?
Nu se stie...
Dar ar trebui sa stie,ca orice s-ar intampla,lucruri rele sau bune,el trebuie sa ramana cum a fost.Caci de cel ce a fost s-au indragostit atatia oameni,nu de altcineva.De cel ce a fost..si inca este.Nu-i trebuie nimic altceva.Decat sinceritatea,puritatea,inocenta,bucuria si frumusetea ce a avut-o dintotdeauna si care nu poate disparea.Si ca acei oameni,nu-l vor uita niciodata,dar pentru aceasta trebuie sa nu se schimbe.Sa fie cine a fost.Caci daca se schimba,schimbarea e inspre rau....iar atunci,tot ce a construit vreme de atatia ani,s-ar narui in putin timp.
Si nu merita...
Trebuie sa fie puternic,la fel ca pana acum,da,puternic si ambitios,dar nu increzut si superior.
Trebuie sa vada valoarea,adevarata valoare a lucrurilor,si a ceea ce are. Trebuie sa aprecieze ce are,caci ceea ce are nu va pierde niciodata,decat daca el este cel care se schimba, si le pierde.

*Sper ca nu v-am plictisit foarte mult cu istorioara mea si sper ca mesajul sa ajunga acolo unde trebuie.
Andreea,sper sa intelegi ceea ce am vrut eu sa-ti spun prin acest mod indirect si sa ramana ceva in sufletul tau ,macar jumatate din cat as vrea eu.
Deocamdata nu ma voi semna,caci nu vreau sa trezesc controverse ,discutii sau alte probleme.Inchipuieti doar ca...e o poveste,scrisa de un autor anonim,care s-a inspirat din viata reala..
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
 
O poveste...
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Andreea Crepcia :: Despre Andreea :: Discutii generale-
Mergi direct la: